Comunicat de presă
Corint Istorie:
Farul din Stalingrad. Marele secret de pe Frontul de Est, de Iain MacGregor
Traducere Iulian Comănescu.
O relatare de forță despre unul dintre cele mai tulburătoare episoade din Al Doilea Război Mondial – lupta pentru Stalingrad, locul unde soarta războiului a început să se schimbe.
În inima orașului devastat, o clădire aparent obișnuită devine simbolul unei rezistențe extraordinare. Cunoscută drept „Casa lui Pavlov” și purtând indicativul „Farul”, această fortăreață improvizată a fost apărată de un mic grup de soldați sovietici, care au rezistat săptămâni la rând atacurilor neîncetate ale Armatei a 6-a germane.
Pe fundalul unei bătălii care a costat peste două milioane de vieți, într-un infern de lupte purtate din casă în casă, s-a născut o legendă care avea să fie preluată de presă, amplificată de propagandă și transformată într-un simbol al sacrificiului și al voinței de a învinge.
Dar cine au fost, cu adevărat, eroii?
Bazată pe documente de arhivă și mărturii inedite ale combatanților de pe ambele fronturi, această carte dezvăluie realitatea din spatele mitului. Printr-o narațiune tensionată și profund umană, Iain MacGregor oferă o perspectivă nouă asupra celui mai cunoscut act al devastatoarei conflagrații care a retrasat harta globală.
Volumul apare la Corint Istorie în 2026, în al cincilea an al războiului din Ucraina, și această coincidență nu este neutră. MacGregor o spune explicit în text: în primăvara lui 2022, când redacta cartea, relațiile dintre Rusia și Occident atinseseră „cel mai scăzut nivel de la sfârșitul Războiului Rece încoace, din cauza invaziei lui Putin asupra Ucrainei.”
Mecanismele prin care URSS a construit mitul Casei lui Pavlov în 1942 — simplificarea eroică, omiterea faptelor inconvenabile, amplificarea prin presă de partid — sunt identice cu mecanismele propagandei ruse contemporane care încearcă să legitimeze războiul din Ucraina prin apelul la gloria de la Stalingrad. Cartea oferă cititorului instrumentele critice pentru a înțelege cum se fabrică un mit național.
Antoine de Saint-Exupéry: ultimul zbor, de Jacques Pradel și Luc Vanrell
Traducere și note Sorin Cristescu
Prefață de Alexandru Armă
Cuvânt-înainte de Alain Decaux
Postfață de Xavier Delestre
Aerodromul Bastia-Borgo. Luni, 31 iulie 1944, ora 08.45. În acea dimineață, maiorul Antoine de Saint-Exupéry a decolat la bordul avionului său P-38 Lightning, având ca destinație sudul Franței, într-o misiune de cercetare din care nu avea să se mai întoarcă.
Timp de aproape 60 de ani, încercările de a localiza epava avionului s-au dovedit zadarnice, dar, în 1998, un pescar din Marsilia a descoperit într-una din plasele sale brățara aviatorului dispărut. La scurt timp după aceea, scafandrul și arheologul Luc Vanrell a identificat oficial resturile avionului pilotat de Saint-Exupéry în apropiere de Marsilia. Acest fapt a marcat începutul unei investigații incredibile, demarată pentru a înțelege de ce avionul celui mai faimos pilot-scriitor al epocii a fost găsit într-un loc unde nimeni nu-l căutase niciodată.
Acest adevărat thriller istoric prezintă numeroasele răsturnări de situație ale căutării efectuate de o mică echipă de entuziaști din Franța și din străinătate. Rezultatul este fără echivoc: n-a existat nicio defecțiune tehnică, iar Saint-Exupéry nu s-a sinucis. Marele aviator a avut o întâlnire cu istoria și a murit pentru Franța în ultima lui bătălie, dar oare cine l-a doborât?
„Fără îndoială, cartea-eveniment Saint-Exupéry: ultimul zbor, în traducerea domnului Sorin Cristescu, reprezintă o apariție inedită pe piața editorială din România, atât de săracă în lucrări dedicate istoriei aeronauticii, dar nu este numai o carte intenționată celor pasionați de aviație, ci vorbește despre Antoine de Saint-Exupéry, un om care a crezut neobosit în demnitateași măreția umană și care a dispărut din această lume la fel de misterios cum a făcut-o și personajul romanului său, Micul Prinț. Cuvintele acestuia rămân profetice: «O să par mort, și lucrul ăsta nu va fi adevărat…»”
Antoine de Saint-Exupéry: ultimul zbor reconstituie, în ritmul unei anchete polițiste, investigația care a închis acest dosar. Jurnalistul Jacques Pradel, una dintre cele mai cunoscute voci ale radioului francez, și Luc Vanrell, scafandrul profesionist care a descoperit epava, povestesc din interior cursa de aproape un deceniu pentru aflarea adevărului — de pe fundul Mediteranei până în arhivele Luftwaffe.
Istorie – autori români:
În umbra patriei pierdute. Negustorii balcanici: istorie și genealogie de Mihai Dim. Sturdza
Volum îngrijit și adnotat de Lucian-Valeriu Lefter
Traducere de Georgeta Filitti
Volumul valorifică postum trei capitole din monumentalul Dictionnaire historique et généalogique des grandes familles de Grèce, d’Albanie et de Constantinople, publicat de Mihai Dim. Sturdza la Paris în 1983 (ediția a doua, 1999): „Bizanțul”, „Fanarul și fanarioții” și „Negustorii balcanici”. Istoricul, dispărut în primăvara lui 2020, urmaș al principelui omonim al Moldovei, trecut în tinerețe prin închisorile comuniste de la Rahova, Jilava și Ghencea și plecat în exil în 1963, este autorul enciclopediei Familiile boierești din Moldova și Țara Românească — iar cartea de față îi prelungește proiectul de a scrie istoria elitelor printr-o țesătură de genealogii, biografii și mentalități.
„Bizanț după Bizanț, fericita formulă folosită de Nicolae Iorga în volumul său despre istoria și cultura grecilor din Fanar, caracterizează continuitatea spirituală a două elite. Lucrarea se bazează pe vastele cunoștințe genealogice ale savantului român. Cu toate acestea, genealogiștii Fanarului și-au oprit cercetările la anul 1821, considerându-l dată limită, ceea ce și este, de altfel, în numeroase privințe. Noi credem că adevărata istorie a Fanarului se încheie odată cu reformele lui Atatürk. De aceea, punem la îndemâna amatorilor de științe auxiliare ale istoriei filiația amănunțită a principalelor neamuri fanariote după 1821. Poate că, într-o zi, vor rămâne în istorie ca Fanar după Fanar – istoricul Manuel Gedeon le-a numit deja neofanariote.”
Mihai Dim. Sturdza
„Prin această carte readucem la lumină o epocă nu de mult apusă, comparat cu lunga durată a istoriei. O lume străbătută de neobosiții negustori balcanici trăitori la răscrucea imperiilor, originari preponderent din vechile provincii Epir și Macedonia, pentru care frontierele nu erau stavile de netrecut, ci, dimpotrivă, doar linii pe o hartă. Cultura românească le datorează foarte multe, de la tipărirea de cărți la Buda și la Viena până la burse pentru elevii și studenții români din Austro-Ungaria și chiar pentru cei veniți de peste munți, din Moldova și Țara Românească. Ei nu trebuie lăsați uitării, măcar pentru actele lor filantropice de sprijinire a culturii în diversele ei ipostaze, de la construirea școlilor și bisericilor din locurile originare, din Balcani, până la cele de pe domeniilor lor din țările de adopție, unde au purtat mereu în suflete amintirea «patriei pierdute».”
Lucian-Valeriu Lefter
Corint Fiction:
Oul lui Barbă-Albastră și alte povestiri, de Margaret Atwood
Traducere Ioana Văcărescu
Una dintre cele mai apreciate scriitoare contemporane revine în atenția cititorilor cu un volum de proză scurtă care confirmă încă o dată extraordinara sa capacitate de a surprinde complexitatea naturii umane. În Oul lui Barbă-Albastră și alte povestiri, Margaret Atwood explorează teme precum memoria, iubirea, trecerea timpului, relațiile de familie și fragilitatea legăturilor dintre oameni.
Personajele sale traversează situații aparent obișnuite, dar încărcate de tensiuni emoționale și revelații neașteptate: o iubire adolescentină distrusă de un uragan, un cuplu care își redescoperă afecțiunea, o femeie dominată de anxietatea unui posibil război nuclear sau un chirurg incapabil să-și exprime propriile sentimente. Cu luciditate, ironie și sensibilitate, Atwood transformă experiențele cotidiene în povești memorabile despre vulnerabilitate și supraviețuire.
Volumul este o demonstrație a talentului unei autoare care stăpânește în egală măsură observația psihologică, umorul subtil și forța evocatoare a detaliului.
Fiecare povestire deschide o fereastră spre universuri intime, construite cu eleganță și precizie, în care cititorul descoperă adevăruri incomode, emoții autentice și personaje imposibil de uitat.
Prin această nouă apariție din colecția Corint Fiction, cititorii au ocazia să redescopere una dintre cele mai importante voci ale literaturii contemporane într-un gen care i-a adus recunoaștere internațională și admirația criticilor din întreaga lume.
„Un volum care confirmă, din nou, anvergura lui Margaret Atwood ca scriitoare, capacitatea ei de a-și expune viziunea asupra lumii […] atât în povestiri lirice și meditative, cât și în satire ironice, pline de nerv. Aceste povestiri sunt presărate, asemenea unui cer înstelat, cu imagini strălucitoare și metafore luminoase.”
THE NEW YORK TIMES
„O observatoare fină și poetică a relațiilor eterne, universal și adesea bizare dintre bărbați și femei.”
THE TIMES
„O carte care merită citită și recitită, discutată și savurată. […] Atwood se află în plină forță creatoare, scrie stăpânindu-și pe deplin materialul, sigură pe ea și cu sclipire de geniu.”
THE LONDON FREE PRESS
