Minciuni nenumărate – Sophie Stava

Ce-mi place când dau peste un thriller bun, care mă tot cheamă la citit! Așa a fost și „Minciuni nenumărate”, de Sophie Stava, deși la prima parte recunosc că a mers puțin mai greu lectura, dar odată trecută de jumătatea cărții, nu mi-a mai venit să o las din mână. Cartea am văzut-o pe Libris, într-una dintre vizitele în care căutam ceva interesant de citit. Bine, nu de parcă nu aș avea zeci sau chiar sute de cărți necitite acasă, dar știți și voi cum e, nu?

O viață clădită pe minciuni

Încă de la început o cunoaștem pe Sloane Caraway, o tânără care a crescut cunoscându-și doar mama și care a avut o viață nu tocmai ușoară. Din cauza mutărilor frecvente dintr-un loc în altul, de la o școală la alta, lui Sloane i-a fost întotdeauna greu să se integreze. Așa a descoperit că minciunile o fac mai interesantă pentru cei din jur. Cu timpul, a învățat să mintă cu multă pricepere, astfel că rar era prinsă cu minciuna.

Când îi cunoaște în parc pe Harper și pe tatăl acesteia, Jay, Sloane simte nevoia să mintă iar pentru a se face plăcută. Treptat, reușește să intre în viața acestora, după ce o cunoaște și pe Violet, mama lui Harper și soția lui Jay. Deși dezamăgită inițial când află că Jay este căsătorit, Sloane ajunge repede să o îndrăgească pe Violet, mai ales că ele două devin prietene.

Însă minciunile pe care Sloane le spune stau mereu precum o ghilotină deasupra capului ei, amenințând să o dea de gol în orice moment. Și nu pentru că nu s-ar pricepe, ci pentru că, deși New York nu este un oraș mic, cartierul în care stau ele riscă să o expună pe Sloane.

Nici Violet nu este tocmai cinstită, iar asta aflăm în a doua parte a cărții, care este scrisă din perspectiva ei. Povestea ei o continuă pe cea a lui Sloane, completând anumite momente-cheie și din perspectiva lui Violet.

A treia parte a cărții este scrisă din perspectiva lui Jay și ne pregătește pentru ceea ce urmează la final.

Ultima parte a cărții este scrisă tot din perspectiva lui Sloane, ca prima parte. Deși avem deja o imagine destul de vastă a ceea ce s-a întâmplat până în acel punct, avem ocazia să fim luați prin surprindere de modul în care situația ia o întorsătură total neașteptată.

Minciuni nenumărate – un thriller în care suspansul este inserat treptat

Prima jumătate a cărții mi s-a părut ușor statică, parcă tot așteptam să se întâmple ceva. Povestea începe deja să se contureze din primele capitole, dar se creează mai degrabă o atmosferă de expectativă, nu neapărat acțiune. În schimb, în a doua jumătate a cărții lucrurile încep să se precipite, suspansul începe să crească, anumite fire pe care le-am primit în prima parte a cărții încep să se contureze, să prindă formă.

Pe măsură ce ne apropiem de final, suspansul continuă să crească, și tot ce am crezut că știm este dat peste cap prin întorsături de situații neașteptate. Finalul m-a surprins și chiar am apreciat modul în care autoarea ne-a oferit acea răsturnare de situație tocmai când credeam că știm deznodământul.

Așadar, dacă vă doriți un thriller captivant, în care suspansul crește progresiv, atunci „Minciuni nenumărate” este cartea pe care o căutați.