Umbra lui, tăcerea mea – Anca Goțu-Diaconu

Există autori de la care, după ce citesc o carte, îmi doresc să le citesc toate cărțile. Anca Goțu-Diaconu e una dintre acești autori. După ce am citit cartea „Clar-Obscur”, am fost atât de fascinată de cum scrie, încât mi-am dorit să citesc cât mai curând și celelalte cărți ale sale. Și acum a venit rândul cărții „Umbra lui, tăcerea mea”.

Pe măsură ce citeam această carte, mi s-a întărit convingerea că autoarea Anca Goțu-Diaconu scrie thriller psihologic atât de bine, cum rar întâlnești. Spre deosebire de „Clar-Obscur”, unde povestea merge mai mult pe thriller, cu suspans și acțiune, cartea „Umbra lui, tăcerea mea” mizează mai mult pe partea psihologică a poveștii.

Mi-a plăcut foarte mult cartea, dar recunosc că sentimentele mele cu privire la personaje au fost destul de mixte. Deși sunt sigură că ar fi trebuit, poate, să empatizez mai mult cu Ava, mie mi s-a părut că ea e personajul „negativ”, reacțiile ei le-am considerat deplasate și negândite. Pe de altă parte, tocmai aceste gânduri cu privire la personajul Ava m-au făcut să realizez cât de bine sunt construite personajele în această carte.

Povestea Avei și a lui Vlad

Ava este o tânără de 17 ani, talentată la desen, crescută doar de mama ei, Delia. Mama fetei lucrează la compania Raicopol, unde tânărul Vlad a preluat afacerea după ce tatăl lui George Raicopol, s-a retras din cauza vârstei și a sănătății precare. Numele Raicopol este unul cu influență în țară și peste hotare, afacerea familiei fiind una înfloritoare.

Când șefii Deliei o cunosc pe Ava și îi văd întâmplător desenele, decid să o ajute să câștige vizibilitate în lumea artei. Însă cu ce preț? Vlad îi face Avei o propunere, pe care fata o refuză și, din acel moment, ea și mama ei se asigură că nu mai au de a face cu acea familie.

Însă un eveniment tragic o face pe Ava să apeleze la ajutorul lui Vlad. Acesta acceptă fără să stea pe gânduri, însă Ava știe că va trebui să îi plătească ajutorul cândva și cumva. Ceea ce o sperie însă este faptul că Vlad nu îi expune clar termenii în ceea ce privește răsplătirea acestui ajutor.

Din acel moment, începe calvarul pentru Ava, care se simte prizoniera lui Vlad. Deși acesta se poartă frumos cu ea – cel puțin în mare parte a timpului – ea simte tot mai mult că îi îngrădește libertatea și că o manipulează după bunul plac, că pune asupra ei o presiune psihologică enormă, totul sub pretextul unei iubiri pure.

Umbra lui, tăcerea mea – un thriller psihologic în care gândurile și lipsa comunicării își pun amprenta asupra sufletului

Povestea dintre Ava și Vlad va trebui să o descoperiți singuri, dar vă asigur că merită fiecare pagină, fiecare minut petrecut citind această carte. Am perceput cartea „Umbra lui, tăcerea mea” ca un thriller în care gândurile și lipsa comunicării își pun amprenta asupra sufletului celor două personaje – Ava și Vlad. În opinia mea, fiecare dintre ei a greșit în anumite aspecte și niciunul nu a știut cum să se comporte cu adevărat în preajma celuilalt. I-am acuzat pe fiecare și am empatizat cu fiecare deși, recunosc, parcă mai mult cu Vlad decât cu Ava.

Finalul cărții m-a surprins și mi-a plăcut tare mult modul în care autoarea a ales să încheie această poveste. „Umbra lui, tăcerea mea” este genul de carte care îți rămâne în suflet, o poveste intensă și frumoasă, dincolo de puternica ei încărcătură psihologică, pe care o resimți din plin pe măsură ce avansezi cu lectura.

Vă recomand din suflet această carte și vă asigur că veți avea parte de o lectură deosebită!