Pamfletul de duminică 2 – Veronica Amuza

Am tot văzut prin online coperta cărții „Pamfletul de duminică 2”, de Veronica Amuza, și recunosc că mă tenta mai demult, dar nu am cumpărat cartea până zilele trecute, când am intrat pe BookForge special să comand cartea asta… iar în coș au mai aterizat încă trei. Recunosc că primul volum nu l-am citit și cumva chiar nici nu îmi era cunoscută coperta (azi am căutat primul volum pe Librex și cu siguranță îl voi comanda cândva).

Revenind la carte, aseară, vorbind cu fiica mea, Denisa, despre școală și poezii, ea se plângea că nu îi plac poeziile. Eu, foarte hotărâtă, i-am spus că am o carte care s-ar putea să-i schimbe puțin părerea: pamflete în versuri. Am luat așadar cartea „Pamfletul de duminică 2” și l-am adus cu noi în cameră, unde am început să îi citesc Denisei. După primele 3 pamflete, a declarat că da, astea chiar îi plac.

Am lăsat cartea pe birou, de unde azi dimineață îmi zâmbea ștrengar. Așa se face că, în loc să mă apuc frumos de lucru, cum am obiceiul dimineața, după ce trimit fetele la școală, eu am luat în mână cartea, cu gândul că mai citesc un pamflet. Și unul s-a transformat în toată cartea, că odată începută, n-am mai putut-o lăsa din mână. Și vă spun sincer că am râs cu o poftă cum n-am mai râs de tare mult timp!

Pamfletul de duminică 2 – o carte perfectă pentru o doză bună de râs

Autoarea îmbracă în rime diverse defecte, obiceiuri, personaje și situații din viața de zi cu zi. Veronica Amuza ne delectează cu scene desprinse din cotidian și transformate în pamflete, folosind un ton lejer, glumeț sau ironic – în funcție de context –, dar niciodată răutăcios.

Pamfletele autoarei tratează teme precum politica, sărbătorile (Crăciun, Revelion, Valentine’s Day, 1 Decembrie), cititul, gramatica, recenziile de carte, societatea modernă și altele. De asemenea, regăsim câteva care o au în centrul lor pe mama autoarei, Nicoleta Tudor. Și recunosc, acestea din urmă au fost printre preferatele mele, mai ales că în ele se simte cu adevărat că autoarea strecoară în versurile ei iubirea pentru propria mamă, combinând-o cu umorul fin.

Cartea mi-a adus aminte cât de vindecător e râsul, cât de bine îți poți începe ziua, doar citind ceva care nu doar te relaxează, ci te și bine dispune. Deși am citit volumul pe nerăsuflate, îl voi lăsa la îndemână pentru a mă întoarce la el ori de câte ori voi simți nevoia pentru o doză de bună dispoziție.

Așadar, dacă aveți nevoie sau chef de o doză bună de râs, vă asigur că „Pamfletul de duminică 2” este o alegere perfectă!