Iubire spre infinit
Cu buzele moi, ca de catifea,
așterne sărutări pe pielea mea.
Din ochi să curgă lacrimi sărate,
pe obraji să lase valuri învolburate.
Ia-mă în brațe și poartă-mă în zbor,
cu blândețe așază-mă pe un nor.
Lasă-mă în cer să privesc la stele,
șirag de perle să făuresc din ele.
Arată-mi iar zâmbetul ce m-a cucerit,
pe aripi mă poartă spre infinit.
Să treci cu mine și munți, și văi
privește cum marea se scaldă-n ochii tăi.
Deschide poarta către Galaxie,
inima mea îndrumare să-ți fie.
Și când vei simți că ai obosit,
adu-ți aminte cât ne-am iubit.
