Pentru că am citit romanele „Codul lui Zoran” și „Dincolo de furtună”, scrise de autoarea Corina Ozon, am comandat la un moment dat și cartea „Povești scrise în palmă”, știind deja că îmi place stilul de scriere al autoarei. Totuși, cartea a stat mult timp necitită, așteptându-și cuminte rândul. Și iată că i-a venit momentul, când serile trecute, după ce terminasem de citit un thriller, am simțit că aș vrea să citesc ceva mai lejer – am zis eu –, mai „de suflet”.
Într-adevăr, cartea se citește ușor, însă nu aș spune că este chiar o lectură lejeră, dată fiind încărcătura emoțională pe care unele dintre povești o poartă între rândurile lor. În schimb, am nimerit partea cu o carte „de suflet”, dat fiind că povestirile din această colecție sunt încărcate de emoții, de trăiri, de experiențe de viață. „Povești scrise în palmă” este, cu siguranță, o carte care îți rămâne în minte și în suflet!
Cartea conține 23 de povești, precedate de un prolog și încheiate cu un epilog. Pe coperta cărții stă scris „Întâmplări marcate de destin și alte crâmpeie de viață…” și cred că este un rezumat foarte potrivit al acestei cărți. Poveștile pe care autoarea le-a creat sunt frânturi de viață, sunt mici crâmpeie din destinul cuiva, al oricui.
Povești scrise în palmă – iubire, suferință, emoție
Unele povești sunt foarte scurte, pe când altele se întind pe mai multe pagini, însă, indiferent de dimensiunea lor, toate sunt pline de emoție. Sunt povești care descriu o iubire intensă, altele o viață trăită în studenție, în cămine mizere, altele descriu suferințe ascunse… însă toate, indiferent de tematică, sunt încărcate de sentimente.
Regăsim în ele povești de viață, parcă dintr-o amintire veche. Stilul de scriere al autoarei reușește să îl transpună pe cititor în pielea și în sufletul personajelor, în mintea lor, îl fac pe acesta să le trăiască amintirile sau experiențele ca și cum ar fi ale sale. Unele povești au un dram de paranormal sau de fantastic, însă sunt atât de subtil împletite cu realitatea încât nu par deloc forțate, ci, dimpotrivă, adaugă profunzime și un aer de mister întregii colecții.
Fiecare poveste are farmecul ei aparte și transmite o emoție diferită: dor, nostalgie, speranță, resemnare sau chiar bucurie pură. Se simte mâna sigură a autoarei, experiența și delicatețea cu care știe să contureze personaje și să creeze atmosfere. De asemenea, Corina Ozon nu ezită să atingă teme sensibile, însă o face cu o tandrețe aparte.
Mi-a plăcut foarte mult faptul că, deși unele povești sunt triste sau melancolice, niciuna nu te lasă cu un sentiment de deznădejde. Există mereu o licărire de lumină, o fărâmă de speranță care îți amintește că, indiferent prin ce trecem, viața merge mai departe și că în fiecare experiență, fie ea dureroasă sau frumoasă, există o lecție sau o revelație.
„Povești scrise în palmă” este o colecție impresionantă de povești menite să stârnească emoții în cititor, să îi atingă partea sensibilă. Deși mi-a plăcut fiecare poveste în parte, una mi-a stârnit cu adevărat emoții și m-a făcut ca la final să mă întreb „Cum poate o poveste atât de scurtă să emoționeze atât de mult?”. Este vorba despre povestea „Indefinitus”, care mi-a transmis imaginea unei iubiri atât de puternice încât poate sfida timpul, spațiul și chiar barierele dintre vieți și reîncarnări.
„Povești scrise în palmă” este o lectură care nu doar că îți umple serile de emoție, dar te face să îți dorești să o recitești, să regăsești acele crâmpeie de viață în care poți să regăsești o parte din propriile tale trăiri. Este o carte sinceră, profundă și extrem de umană, o invitație la introspecție și la redescoperirea sensibilității pierdute în agitația cotidiană. Recomand această carte tuturor celor care simt nevoia unei lecturi autentice, care să le aducă aminte de puterea poveștilor simple, dar pline de semnificații.
