În seara asta n-avem voie să plângem – Agnes Martin-Lugand

În seara asta n-avem voie să plângem – Agnes Martin-Lugand

Un titlu minunat și care induce, oarecum, ideea că la final, cititorul oricum va plânge. Cel puțin, în cazul meu așa a fost. Dar sunt deja obișnuită să plâng la cărțile autoarei Agnes Martin-Lugand. Pentru mine, autoarea aceasta a devenit una dintre preferate, cărțile ei îmi ajung direct în suflet. Sunt relaxante și, totodată, au un impact emoțional deosebit de puternic. Cât despre cartea „În seara asta n-avem voie să plângem”, aceasta mi s-a părut să fie descrierea perfectă a expresiei „esențele tari se țin în sticluțe mici”.

Asta deoarece cartea este printre cele mai scurte pe care le-am citit eu de la autoare (cred că știți deja că am toate cărțile ei, dar primele nu le-am citit încă), dar mi s-a părut și una dintre cele mai de impact. După părerea mea, autoarea Agnes Martin-Lugand are o forță extraordinară a cuvintelor, prin care îi captivează pe cititori. Rețin că citisem la un moment dat că este genul de autoare pe care fie o îndrăgești, fie o urăști și că nu există cale de mijloc. Ei bine, eu știu că una dintre cărțile ei nu m-a impresionat în mod deosebit, dar ultimele pe care le-am citit m-au fermecat complet.

Romanul de față, pe care l-am luat tot de pe Libris, ca pe celelalte cărți ale autoarei, este unul care mi-a dat o stare de tristețe încă de la început, dar o tristețe din aceea pe care am perceput-o mai degrabă ca pe o apăsare îmbinată cu așteptarea deznodământului. Pentru că, în fond exact despre asta e cartea: despre așteptarea finalului și călătoria până acolo.

Două personaje în plină suferință

Avem parte de două personaje care suferă fiecare în felul său. Madeleine se luptă cu o boală care nu i-a mai dat mult de trăit. Susținută de cele două surori ale sale, de fostul ei soț, Vasco, și de fiica sa, Lisa, Madeleine se străduiește să se bucure de puținele săptămâni care i-au mai rămas de trăit. Face tot posibilul ca ultimele ei zile pe Pământ să fie încununate de zâmbete și bucurie, în ciuda suferinței care a pus stăpânire pe trupul ei.

De cealaltă parte, îl avem pe Joshua, un bărbat care se gândește de mult să își pună capăt zilelor. Cu toate astea, de fiecare dată când este pe punctul de a-și duce planul la bun sfârșit, ceva intervine și îl oprește. De obicei, acel ceva este gândul la fiul său, Nathan.

Înainte să moară, Madeleine simte că este obligația ei să îi povestească Lisei despre viața de dinainte de a-l cunoaște pe Vasco și de a o avea pe ea. Simte că îi datorează fiicei ei dezvăluirea adevărului despre trecut și despre marea iubire pe care a trăit-o și nu a reușit să o uite cu adevărat niciodată. Însă, pentru asta, cele două – mamă și fiică – sunt nevoite să plece la o cabană de care Lisa nu știa până atunci. Acolo, tot trecutul i se dezvăluie lui Madeleine în față, o cuprinde în brațele sale și îi schimbă total ultimele zile din viață.

În seara asta n-avem voie să plângem – o poveste despre o iubire imposibil de depășit

Povestea aceasta a fost intensă și emoționantă și, bineînțeles, mi-a adus obișnuitele lacrimi la final, exact așa cum mă așteptam să se întâmple. Însă întreaga poveste mi s-a părut plină de emoție. Modul în care personajele și-au „jucat rolul” a făcut ca întreaga acțiune să pară reală și tangibilă, de parcă se desfășura sub ochii mei. Simțeam suferința personajelor, puteam auzi acordurile notelor de pian…

„În seara asta n-avem voie să plângem” este o dramă în care descoperim o iubire adevărată, care nu poate fi tăinuită sau ștearsă cu buretele din sufletele celor care au simțit-o. Mi s-a părut o poveste deosebită, pe care mă bucur că am avut ocazia să o citesc și v-o recomand cu drag!

2 thoughts on “În seara asta n-avem voie să plângem – Agnes Martin-Lugand

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.