Fragment „Un bărbat, o fată, o insulă pustie” – Uirebit

Capitolul 08. A fi sau a nu fi… frigidă

– Și ce i-ai spus, bietului orb? întreabă Eva.

– Un secret! Dacă ai să fii cuminte, poate că…

– Ce faci? tresare ea.

– Voiam să te sărut pe gât. Ce altceva?

Eva mă împinge, apoi se uimită la mine și întreabă tăios:

– După povestea ta, ai chef să te giugiulești cu mine? Acum? În momentul acesta?

Tac și o privesc. Se pare că vorbește serios.

– Scuze, Eva! Ai dreptate, nu mi-am ales bine momentul.

– Ai impresia că după ce… Doamne, dar e vorba de un om care și-a pierdut văzul! Ce-i cu tine?

Oftez. Au apucat-o iar ciudățeniile ei.

– Mă duc să controlez capcanele! spun zâmbind și mă ridic. Poate mâncăm și noi ceva azi.

– Stai jos! mârâie Eva.

– Bine! Uite, stau. Mai departe?

– Nimic! șoptește ea. Scuze, poți să mergi și să verifici capcanele.

– Tu îți bați joc de mine? o întreb, uitându-mă prostit la ea.

Nu mai pot s-o înțeleg! Ce gândește, ce vrea de la mine? Acum mă scoate din sărite. Ce legătură are o poveste veche de zece ani cu ce facem noi acum? Niciuna!

– Frigido! spun disprețuitor.

– Cu mine vorbești?

– De ce nu spui mai bine că ești frigidă? Mai bine spune-mi așa, ca să înțeleg și eu… Lasă motivele de genul „Vai, tragedia unui orb! Nu pot să mă fut!”.

– Ești perspicace! spune ea, privindu-mă batjocoritor. Haide, du-te să verifici capcanele.

– Du-te tu și verifică capcanele! strig înfuriat. Nemțoaică frigi…

Eva ia un pumn de nisip și mi-l aruncă între ochi.

– Fir-ai să fii de afurisită! urlu cu ochii arși, apoi sar de pe nisip și alerg orbește spre valuri.

Mă ustură de mor! Nu mai pot să deschid ochii!

– Vezi că alergi spre partea greșită! se aude din spate vocea Evei.

* * *

– După ce-ți dai seama că ai de-a face cu o femeie frigidă? întreabă Eva cu o privire ciudată.

E seară. Ea a verificat capcanele, ea a adus peștele, ea a făcut focul și, acum, tot ea îl frige.

Eu unul sufăr în tăcere. Cred că m-am spălat pe față de o sută de ori, dar tot n-am reușit să-mi curăț ochii. Lăcrimez și simt zeci de ace înfipte sub pleoape. Totuși, sunt bărbat! Nu, n-o să gem!

– Faci aluzie la tipa aia frigidă, despre care ți-am povestit cândva? întreb eu cu ochii închiși. Aia cu paharul Berzelius care părea că lua notițe în timp ce i-o trăgeam? Poate că, pe vremea aceea, nu știam prea bine să depistez o frigidă, însă acum știu. După ce-mi dau seama? Hmm… probabil după lipsa ei de reacție. Asta în primul și-n primul rând.

– Doar atât? se miră ea aruncând o creangă în foc. Orice reacție se poate simula, dragă! Ce altceva? Poate orgasmul? Mm?

– Da și orgasmul! confirm eu. Se-nțelege!

– Se poate simula și orgasmul, domnule Mascul! se hilizește Eva.

– Nu-s idiot! Știu bine că orgasmul se poate simula! Hai, nu mai fi tu atât de deșteaptă! Le știu pe toate astea, dar cineva atent și experimentat sesizează imediat falsul. Oricum, acum sunt ceva mai experimentat. Aș depista imediat un orgasm simulat! Mi-aș da seama imediat.

– Imediat? mă îngână ea, rânjind ca o diavoliță.

– Ei, poate nu chiar imediat. Poate nu chiar de la prima partidă. Însă la a doua, cred că da.

Eva pufnește și începe să râdă.

– Ce ai?

– Nimic, dragule.

– Hai, Eva. Ce ți se pare așa de amuzant?

– De câte ori am făcut-o noi doi?

– N-am ținut socoteala. Vrei să fac un semn de fiecare dată?

Mă privește iarăși cu un surâs ciudat.

– Sunt frigidă, Tiberiu!

– Da, sigur! răspund zâmbind. Vezi că ți se arde peștele!

– Chiar sunt! Nu glu…

– Nu te cred! Asta să i-o spui altcuiva, nu mie!

– Sunt sută la sută fri…

– Stop! strig. Gata! Știu că am spus azi niște tâmpenii, recunosc, dar nu-i nevoie să-mi răsucești cuțitul în rană. Mi-am cerut scuze, nu? Vrei să-mi mai cer încă o dată? Bine: scuză-mă că te-am făcut frigidă! Și cu asta am încheiat subiectul!

– Eu nu l-am încheiat! Ce ar trebui să fac ca să mă crezi că sunt frigidă?

– Nimic! oftez exasperat. Nu mai trebuie să faci nimic, băga-mi-aș! Pur și simplu nu ești frigidă! Mă tachinezi, știu bine asta!

Fata amuțește. Eu tac, ea tace, noi tăcem… peștii puși la fript tac. Minutele se înșiră tăcute. Nici măcar valurile nu se mai aud. Tăcere totală! Simt că încep s-o iau razna! Discuția aia cu ea nu mi-a plăcut deloc, dar tăcerea de acum e și mai greu de îndurat.

Mă trag mai aproape de ea, lângă dogoarea focului și mirosul de fum… și de pește. Îi cuprind palmele în ale mele.

– Eva, draga mea Eva! Hai să lămurim chestiunea asta o dată și pentru totdeauna!

– Hai!

– Pot să-ți dau exemplu! Există o dovadă foarte sigură și cât se poate de clară din care rezultă că nu ești frigidă. Este acel „Ah!” care apare pe buzele tale de fiecare dată când suntem un singur trup. Este acel „Ah!” care mă răscolește și care-mi spune că se apropie punctul culminant. Finalul! Poate că, după discuția de azi și după toate tâmpeniile pe care ți le-am spus, ai ajuns să crezi că ești o femeie frigidă . Ei bine, te amăgești! Nu ești câtuși de puțin! Mă simt minunat de fiecare dată când sunt cu tine, în tine, alături de tine. Ție ți se datorează asta, deci nu ești frigidă. Ești o femeie deplină! Și abia aștept să aud din nou „Ah!”-ul acela! Asta nu se poate simula. E ceva care iradiază din tine. Repet, ești femeie în toată puterea cuvântului, fiecare părticică din tine emană feminitate, fiecare unduire a trupului tău are grație. Grația nu se poate falsifica, la naiba! O frigidă nu poate fi grațioasă. Iar faptul că suntem atât de atrași unul de celălalt… Totul este… Mi-e greu să-ți explic. Sau poate că nu pot să-ți explic prea bine pentru că afurisita mea de engleză nu mă ajută cum trebuie.

– Tu încerci să mă convingi și e foarte frumos din partea ta! oftează ea, încercând să-și retragă mâinile. Frumos și… chiar drăguț. Poate chiar… un pic patetic.

– Cum? De ce patetic?

– Ei, hai, recunoaște, e o chestiune de orgoliu! Un mascul ca tine nu s-ar mai simți suficient de mascul dacă ar știi că nu poate să-și facă fericită…femela, ca să folosesc termenii tăi. Și, neputând să-i ofere un orgasm, ce va face? Va încerca să o convingă pe femelă că este normală și fericită? Asta faci? Încerci să mă convingi că nu sunt frigidă?

– Eu încercam doar să-ți explic, nu să te conving! spun obosit. Recunosc, totuși, că pentru mine acel „Ah” înseamnă foarte mult. Dar nu mai contează! Crezi ce vrei.

– „Ah”-ul acela poate să însemne cu totul altceva, continuă Eva amuzată. De pildă, ar putea însemna:

 Ah, nu mai termină odată? Cât mai durează? Îmi vine să fac pipi. Ah, hai termină odată!

Sau ah, mă doare! De ce trebuie să fie atât de brutal? De ce se poartă ca un dobitoc?

Ah, mi-a înțepenit gâtul de la poziția asta, iar el e prea prost ca să-și dea seama!

Sau ah, ce față ciudată are când face sex! Îmi vine să râd, dar, pentru moment, am să mă abțin. Mai bine spun Ah și cu asta basta!

Ah, altă zi plictisitoare pe insula asta.

Și ah, iar i s-a sculat și o să mă fugărească pe insula asta. Mai bine stau cuminte un minut și douăzeci de secunde și apoi zic repede ah!

Sau ah, o nouă zi, dar aceeași insulă și același bărbat! Ah, ce căcat!

Vezi? Vezi? Nu prea te poți baza pe „Ah”-urile unei femei. Citesc pe fața ta că ai început să pricepi unde bat! Da, exact asta încercam să-ți explic: că totul poate fi interpretabil, că totul poate fi simulat, imitat, exagerat. Și, pe lângă acel „Ah!” se poate adăuga științific și un „Oh!” plasat cu istețime în secunda 38 și un „Mmm!” cu ochii închiși în minutul 1, plus, minus 5 secunde.

Desigur, nu pentru satisfacția bărbatului, ci pentru a-l face să termine mai repede și să te lase în pace!

Tu chiar nu poți gândi așa, mai practic, ca o femeie? Folosește-ți imaginația! Uite, o să te ajut cu un exemplu: să presupunem (de dragul discuției) că prima experiență sexuală a unei femei a fost…mmm… nu tocmai plăcută. Și apoi au urmat alte experiențe… nu tocmai plăcute. Și apoi altele. Asta se întâmplă, de obicei, când bărbatul este un tip mai… nesimțitor. Adică mai porc! Hai, nu fă fața asta, nu era vorba despre tine! Există alte cazuri, alți bărbați!

În cele din urmă, ce va face femeia noastră? Ca femeie slabă și neajutorată ajungi la concluzia că cea mai rapidă modalitate de a-l face pe un bărbat să te lase în pace este să-i dai o mână de ajutor. Să-i grăbești momentul acela, știi tu care moment, acela cu „Oh, Doamne!” și altele chestii!

Exact așa ar proceda o femeie frigidă. Să fie clar: devenită frigidă prin nesimțirea bărbatului ei!

Ori de câte ori el se va pregăti să-i facă „o bucurie”, gândul ei va fi: „Cum să-l fac pe nenorocit să termine mai repede și să mă lase în pace?”Asta va fi preocuparea ei numărul unu. Femeia aceea va deveni expertă în „Ah”-uri, Tiberiu! O poți condamna pentru asta?

O privesc pe Eva cu coada ochiului. Vorbește încet și calm, dar o simt un pic iritată. Aproape nervoasă. Poate chiar o fi nervoasă!

Știam eu că nu-i o idee bună să continuăm discuția asta. Cel mai bine ar fi să mă prefac că-i dau dreptate. Da, trebuie să fiu complet de acord cu ea. La ce bun s-o contrazic? Ca s-o enervez și să nu mai am parte de sex în veci? Sau… nu, nu! Nu am chef de alt pumn de nisip în ochi. Fata asta se poartă din ce în ce mai ciudat și sănătatea ei mentală mă îngrijorează.

– Ai mare dreptate! spun împăciuitor. Nu m-am gândit niciodată la asta, dar acum, că mi-o spui… ăăă… nu e nimic de condamnat, Eva! Totul este exact așa cum zici tu.

– Acum mă crezi că sunt frigidă? întreabă ea înclinându-și capul într-o parte și privindu-mă cu niște ochii mari.

– Te cred! Sută la sută! Ești frigidă! Aveam eu o bănuială, dar acum mi-ai deschis ochii pe deplin!

– Și… mă urăști acum, Tiberiu? Nu mă urăști, nu-i așa? Văd bine în ochii tăi că nu mă urăști. Dacă nu e ură, atunci ce e în privirea ta? E dragoste? Nu! Nici dragoste nu e! Atunci de ce te uiți așa la mine? Aha, am înțeles… ești în dubii!

Nu-i răspund nimic. Doamne Dumnezeule! Ce se întâmplă cu fata asta, că eu mai înțeleg nimic! Se poartă atât de nefiresc uneori.

Poate că este frigidă, dar asta nu ar fi o problemă. O problemă ar fi să fie nebună!

Sper totuși că nu am ajuns pe o insulă pustie cu o nebună frigidă. Una care să aibă idei. Oare urăște bărbații? Te pomenești că-i lesbiană! Hmm… Uneori are niște ieșiri înspăimântătoare. Ba e morocănoasă, ba sapă în nisip și vomită, ba urlă, ba fuge pe plajă. Clar, e lesbiană!

Acum, mai nou e și frigidă. Mulțumesc, Doamne! O lesbiană frigidă și nebună! Ce mai urmează?

– Știi, îngaim, dacă tu – din întâmplare – ești lesbiană, eu nu am nicio problemă cu asta! De fapt, e ok să fii diferit, deci… bravo ție! Și poți să fii și frigidă! Nu mă deranjează nici asta. Dacă nu mai vrei să facem sex, respect și chestia asta. O să fie cum vrei tu, Eva!

Eva se uită lung de tot la mine și începe deodată să râdă cu capul pe spate. Apoi își duce mâinile la gură. Ghinionul dracului! Știam eu că-i nebună!

– Of, strigă ea. Dacă ai știi ce față ai acum! Vezi? Nu-ți place, nu-i așa? Exact asta merită orice bărbat care țipă la femeia lui „Ești frigidă!”.

– Adică m-ai mințit? țip eu. Te-ai jucat cu mintea mea? Asta-i culmea! Măi, femeie, mărturisește: ești frigidă sau nu? Ce înseamnă toată șarada asta?

– Nimic, spune ea liniștită. Știi ceva? Acum chiar că mi-a venit cheful. Rău de tot! Vrei să facem dragoste?

– Nu! zbier eu, sărind de pe nisip. Nu fac niciun fel de dragoste cu nimeni până nu-mi spui clar dacă ești frigidă sau nu. Ești?

– N-ai să știi niciodată! spune Eva zâmbind.

O privesc cu gura căscată. E un circ întreg tot ce se întâmplă aici. Mai lipsesc doar niște toboșari, doi clovni și niște baloane colorate. Probabil dintr-un moment într-altul o să înceapă să plouă cu confeti.

– Vreau să plec de pe insula asta! urlu înfuriat. Auzi? Vreau să plec!

Mă întorc și plec jignit la culme.

– Unde pleci? strigă Eva. Vino înapoi imediat! Pentru cine am fript eu peștele ăsta, Tiberiu? Hei! Un mascul are nevoie de vitamine!

Da, sigur! S-o creadă ea!

În seara asta, n-are decât să-și bage peștele în fund! Cu mine a terminat-o! Mă jur pe ce am mai sfânt că de data asta s-a terminat. Da, totul s-a terminat între noi! Așa se întâmplă când dai prea mult nas femeilor.

Și totuși, până la urmă, o fi frigidă? Sau nu? Sau da?

Ei, na! Cui îi pasă?

(fragment din cartea „Un bărbat, o fată, o insulă pustie” – volumul 4)

www.uirebit.com