Introducere în psihotanatologie – Ionel Mohîrță

Introducere în psihotanatologie

De fiecare dată când intru pe site-ul Editurii Herald, îmi place să analizez cu atenție oferta de titluri. Găsesc întotdeauna câte un titlu care îmi atrage atenția și câte o descriere de carte care mă determină să aleg acea carte pentru o viitoare lectură. Așa a fost și în cazul cărții Introducere în psihotanatologie. Călătoria conștienței prin moarte, de Ionel Mohîrță.

Cartea se bazează pe cercetări psihotanatologice pe care autorul le-a făcut în urma unui eveniment tragic din viața sa: moartea fratelui său. Pornind de la acest eveniment, autorul a adunat numeroase cercetări științifice și credințe din trecut, pentru a încerca să explice mai bine ce este moartea și ce se întâmplă cu conștiența după moarte.

Cartea a fost cu totul altceva decât mă așteptam eu să găsesc între paginile ei, dar a fost pe placul meu. Am găsit teorii extrem de interesante și mă bucur că am ales să citesc această carte. Chiar dacă nimeni nu poate spune cu adevărat ce este moarte, unii cercetători au reușit să aducă anumite explicații despre ce ar putea fi dincolo de moarte.

Introducere în psihotanatologie – câteva teorii interesante

Recunosc faptul că nu îmi este ușor să vă povestesc despre cartea aceasta, pentru că dezbate un subiect abstract și, totuși, complex. Vă pot doar spune că am descoperit câteva idei și teorii interesante, care mi-au captat atenția și m-au pus pe gânduri. O să vă prezint câteva dintre ele, urmând să citiți voi cartea, dacă vă doriți să descoperiți mai multe detalii despre psihotanatologie și despre călătoria conștienței prin moarte.

Cartea este împărțită în douăzeci și șapte de capitole, incluzând aici și introducerea. Capitolele sunt cât se poate de diverse, conținând de la informații despre psihotanatologie, la diverse teorii și percepții despre moarte, descrierea procesului morții, cazuri celebre în experiențele de moarte iminentă, frica de moarte, viața de dincolo și multe altele.

Călătoria conștienței în transa șamanică

Unul dintre capitolele care mi s-au părut extrem de interesante este cel dedicat conștienței în șamanism. O să vă întrebați, poate, ce legătură are șamanismul cu moartea. Ei bine, după cum ne povestește autorul, șamanii călătoresc în lumile de dincolo în timpul transelor. În acest capitol, autorul ne vorbește despre șamani, despre modul în care ei se transpun în diverse stări de conștiență pentru a ajunge în lumile de dincolo, din diverse motive.

„În afară de somn și veghe există, neîndoielnic, încă o stare de conștiență. De pildă, transa șamanică nu este nici somn pur, nici veghe pură și nici vis, ci o combinație specifică între toate acestea.”

Viziuni antice despre moarte

Un alt capitol interesant este cel care ne vorbește despre viziunile despre moarte din antichitate. De exemplu, geto-dacii erau renumiți pentru neînfricarea lor cu privire la moarte. Ei îl aveau pe Zamolxis, care era divinitatea vegetației, a regenerării și a reînvierii. Credeau în imortalitatea sufletului, considerând că sufletul este cel care pleacă pe lumea cealaltă și nu trupul – un lucru adevărat, dacă stăm să ne gândim.

„Moartea nu reprezenta pentru daci o nenorocire; însuși Traian a spus că ˂dacii merg la moarte mai veseli decât în orice altă călătorie˃, lucru care explica vitejia și eroismul de care dădeau dovadă în luptă. De asemenea, credința dacilor în nemurire ar putea explica ușurința cu care dacii romanizați (deveniți romani) au acceptat religia creștină.”

O altă teorie deosebit de interesantă mi s-a părut și cea a lui Platon. La fel ca dacii, și Platon considera că sufletul deține imortalitatea. Este extrem de interesant de citit capitolul dedicat viziunii lui Platon despre moarte, întrucât este povestit modul în care marele filosof grec percepea sufletul.

„În dialogul Phaidon, Platon arăta: ˂Dacă sufletul exista înainte de naștere și dacă intrarea lui în viață, nașterea lui, nu poate avea o altă origine decât moartea, starea de moarte, nu tot în chip necesar trebuie el să existe și după moarte, de vreme ce urmează să se nască din nou?˃”.

Așadar, Platon considera că existența întrupată pe care noi o numim viață, este, de fapt, moarte, iar ceea ce noi considerăm moarte, este în realitate începutul adevăratei vieții.

Descrierea procesului morții și moartea cerebrală

Încă un lucru care m-a pus pe gânduri a fost teoria privitoare la moartea cerebrală. Conform unor specialiști, aceasta nu ar putea fi considerată cu adevărat ca moartea pacientului în cauză. Conform teoriei expuse în acest capitol, există bănuieli (confirmate, chiar, de lipsa unor dovezi științifice) cum că moartea cerebrală ar fi doar o acoperire pentru a putea preleva organele de la pacienți.

Practic, moartea cerebrală nu poate fi considerată moarte, iar motivul este foarte bine explicat în carte. Moartea biologică se traduce prin moartea tuturor organelor din corp și prin încetarea reflexelor. Spre deosebire de moartea biologică, moartea cerebrală nu constă în moartea organelor, motiv pentru care numeroși oameni de știință și medici o contestă ca fiind o moarte adevărată.

Este un lucru știut în lumea medicală faptul că oamenii aflați în moarte cerebrală pot reacționa la stimuli externi. De asemenea, la acești oameni au loc în continuare diverse funcții ale organelor, precum diviziunea celulară și vindecarea rănilor. Chiar și sistemul renal este intact, sângele fiind filtrat în continuare, se formează și se elimină urina și sunt produși hormoni, inclusiv în creier.

„Oamenii definiți ca fiind în „moarte cerebrală” sunt calzi, iar digestia, metabolismul și respirația celulară funcționează. De obicei sunt subfebrili, dar ocazional pot dezvolta și febră. Tensiunea nu este constantă, ci crește mai ales în timpul prelevării organelor.”

Alte detalii despre Introducere în psihotanatologie

Am găsit în cartea Introducere în psihotanatologie și câteva povestiri despre experiențe reale la limita morții sau de moarte iminentă. Trebuie să recunosc că lecturarea acestor experiențe mi-a produs fiori. Mai multe detalii nu vă ofer, dar dacă vă doriți să aflați mai multe despre moarte și despre călătoria conștienței prin moarte, vă îndemn să citiți cartea „Introducere în psihotanatologie”.

Această carte este una extrem de captivantă, prin teoriile și ideile expuse. O recomand cu încredere celor care vor să afle mai multe perspective asupra morții și mai multe informații despre cum se bănuiește că acționează conștiența atunci când o persoană moare. Pentru că, până la urmă, cartea are ca subiect tocmai studiul acestei călătorii a conștienței prin moarte.

Cartea „Introducere în psihotanatologie. Călătoria conștienței prin moarte” de Ionel Mohîrță poate fi achiziționată de pe site-ul Editurii Herald.

8 thoughts on “Introducere în psihotanatologie – Ionel Mohîrță

  1. O carte interesantă fără îndoială! Subiectul este unul foarte interesant și aș spune că la modă azi.
    Mulțam pentru recomandare, Eva. Felicitări pentru articol!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.