Fenomenul bullying. 8 strategii pentru a-i pune capăt – Signe Whitson

fenomenul bullying

De când sunt mamă, au început să mă intereseze și subiecte la care nu m-am gândit niciodată înainte. Unul dintre acestea este fenomenul bullying. Deși este adevărat că România nici măcar nu se compară cu America, la acest capitol, nu putem neglija o problemă existentă. În școlile noastre, ca și în alte domenii, există acest fenomen îngrijorător.

De câte ori nu i-ați auzit pe copiii voștri spunând că un coleg a fost jignit în mod repetat? Sau că băiatul x l-a lovit pe băiatul y. Sunt sigură că, în calitate de părinți, ați auzit astfel de povești de nenumărate ori. Iar noi, ca părinți care am fost copii cândva, ne spunem „așa sunt copiii”. Dar unde e limita dintre o simplă răutate copilărească și bullying? Curioasă fiind să descopăr mai multe detalii despre fenomenul bullying, precum și să aflu cum poate fi oprit acest fenomen, am găsit pe Libris o carte pe care o „vânam” de ceva timp.

Este vorba despre cartea „Fenomenul bullying. 8 strategii pentru a-i pune capăt” de Signe Whitson. Citisem o recenzie a cărții și, încă de atunci, am trecut-o în lista de dorințe pentru cărți de citit. Recunosc, am mai amânat o vreme, tot crezând că poate (încă) nu este momentul meu. Dar recent am hotărât că este timpul să o citesc.

Fenomenul bullying explicat

Signe Whitson este asistent social autorizat, consilier școlar și autoarea a numeroase cărți din domeniul psihologiei copilului. Lucrează cu familii, copii și adolescenți, având o experiență de peste 15 ani în acest domeniu. De asemenea, susține seminare pentru părinți și specialiști, în cadrul cărora se axează pe implementarea unor strategii de stopare a fenomenului bullying.

În cartea „Fenomenul bullying. 8 strategii pentru a-i pune capăt”, autoarea vine cu explicații clare, simple, pe înțelesul tuturor, despre ceea ce înseamnă fenomenul bullying, cum se manifestă și cum poate fi stopat. Pentru început, face distincția clară dintre bullying și alte tipuri de comportament neadecvat. Fiecare strategie este explicată, susținută de exemple concrete și urmată de exerciții practice, menite să îl ajute pe cititor să aplice în realitate ceea ce tocmai a citit.

Desigur, unii dintre noi tindem să minimalizăm comportamentele agresive ale copiilor, în timp ce alții tindem, din contră, să exagerăm orice comportament care ni se pare suspect. În timp ce unii părinți se supără și pentru un comportament care chiar se întâmplă dintr-o simplă joacă dintre copii, alții închid ochii la comportamente cu adevărat dăunătoare. Tocmai de aceea, Signe Whitson vine să ne explice despre fenomenul bullying și să facă bine distincția între tipurile de comportamente. Ne ajută să înțelegem care este diferența dintre a fi nepoliticos, a fi răutăcios și bullying.

În cadrul primei strategii, ne povestește și despre Daniel Olweus, fondatorul Programului Olweus de Prevenție a Bullying-ului. Olweus „definește fenomenul bullying ca având trei elemente-cheie: intenția de a face rău, dezechilibrul de putere și acțiunile sau amenințările agresive repetate”. De asemenea, ne ajută să înțelegem diferența dintre jocul dur, lupta reală și bullying.

8 strategii pentru a pune capăt fenomenului bullying

Cartea este împărțită în opt capitole, fiecare dintre ele reprezentând o strategie menită să pună capăt fenomenului bullying. Cu ajutorul acestor strategii, putem înțelege ce este fenomenul bullying, cine sunt cei care agresează și cum trebuie să reacționăm atunci când cineva ne spune că a fost agresat sau a văzut pe cineva agresat.

Strategia 1. Recunoașteți bullying-ul atunci când îl vedeți

În cadrul acestei strategii, autoarea ne introduce în subiectul bullying-ului. Ne explică, susținut de exemple, ce este bullying-ul, cum agresează copiii, cine agresează, de ce agresează și cine este agresat. Conform autoarei, bullying-ul are patru forme de bază: bullying fizic, bullying verbal, bullying relațional și bullying cibernetic.

Autoarea consideră că, pentru a înțelege cu adevărat fenomenul bullying, este necesar să înțelegem motivele care stau la baza acestuia. Adică, să înțelegem de ce agresează copiii alți copii. Printre motivele enumerate sunt: câștigarea statutului social, menținerea puterii și a controlului, obținerea atenției colegilor și simplul fapt că pot agresa.

Dar cine sunt cei agresați? Deși însăși autoarea ne spune că nu există un tipar concret al copiilor agresați, pot fi identificate grupuri vulnerabile. Acestea includ copiii cu dizabilități, copiii supraponderali sau obezi, tinerii de alte orientări sexuale, copiii izolați social, copiii care își doresc popularitate și copiii care sunt schimbători pe plan emoțional, cunoscuți drept agresor-victimă.

La finalul capitolului, autoarea ne oferă zece metode practice prin care putem recunoaște bullying-ul.

Strategia 2. Construiți relații profunde cu copiii

Sunt sigură că fiecare părinte știe cât este de important să construiască o relație puternică, bazată pe încredere, cu copilul său. În cadrul acestei strategii, autoarea ne explică despre importanța construirii unei relații profunde cu copiii și despre cum putem, efectiv, să construim astfel de relații.

Pentru a-l ajuta pe copil să se deschidă de față cu tine, să fie sincer și să îți povestească despre ceea ce i se întâmplă, trebuie să îi câștigi încrederea. Pentru asta, trebuie să îi oferi din timpul tău, să îi arăți că te interesează cu adevărat ceea ce are de spus, să îl asculți cu atenție, să îți păstrezi calmul, indiferent de ceea ce auzi, să îți exprimi compasiunea, să îi mulțumești pentru că s-a deschis față de tine, să încurajezi rezolvarea problemelor, să asiguri condiții de siguranță și să păstrezi relația cu copilul chiar și după discuție.

„Relația cu copiii este o condiție esențială pentru orice progres sau schimbare pe care un adult va fi capabil să le medieze. Legăturile profunde cu o persoană tânără sunt bazate pe încredere și alimentate de interacțiuni pozitive consecvente. Când un copil conștientizează că adulții din jurul lui investesc cu adevărat în bunăstarea sa și sunt interesați de ce i se întâmplă, acesta este mai dispus să vorbească despre ce se petrece în viața lui și mai deschis răspunsului venit din partea adulților.”

La finalul acestei strategii, autoarea ne oferă zece metode practice pentru a construi o relație cu tinerii.

Strategia 3. Opriți bullying-ul ori de câte ori observați că acesta are loc

Pentru a putea opri bullying-ul, este esențial să identificăm locurile unde acesta are loc, în general. De asemenea, este important să știm ce putem face în cazul în care suntem martorii unui asemenea comportament. Această strategie este eficientă în special pentru cadrele didactice și personalul școlar, întrucât școala este mediul unde au loc cele mai multe cazuri de bullying. La finalul, strategiei, este oferită o listă cu zece metode practice pentru a opri bullying-ul atunci când acesta are loc.

Strategia 4. Ocupați-vă în mod direct de problema bullying-ului cibernetic

În zilele noastre, copiii sunt tot mai conectați la tot ce înseamnă tehnologie. V-am mai vorbit și eu, în două articole (aici și aici), despre pericolele la care consider eu că se expun copiii când utilizează iresponsabil tehnologia. Însă mediul cibernetic este ideal pentru bullying, întrucât le oferă agresorilor anonimitate, dacă își doresc asta, precum și posibilitatea de a răni victimele în fața mulțimii, de a le umili în fața întregii școli, de exemplu.

„În lumea de azi, cea a aplicațiilor concepute pentru bebeluși și a laptopurilor dedicate preșcolarilor, știm că trebuie să-i pregătim chiar și pe cei mai mici dintre copii pentru a trăi online în siguranță.”

Personal, am considerat această strategie drept cea mai utilă și mai educativă, pentru că atinge niște puncte de interes. Nu spun că bullying-ul cibernetic este mai important, mai grav sau mai răspândit, ci mi-a plăcut modul în care este scris acest capitol al cărții. Importanța și gravitatea bullying-ului cibernetic sunt, aici, exemplificate prin diverse cazuri ale victimelor acestui tip de bullying.

În plus, această strategie se aplică în special părinților. Asta deoarece depinde de noi, părinții, să identificăm acest tip de bullying, să îl oprim și să ne ajutăm copiii să nu fie nici agresori și nici victime în acest tip de bullying. Capitolul explică de ce este atât de grav bullying-ul cibernetic, care este vârsta la care copiii ar trebui să învețe despre siguranța pe internet, educarea copiilor privind neticheta și supravegherea activității copiilor pe internet.

De asemenea, capitolul ne oferă și strategii pentru siguranța tehnologică. Avem și o listă a jargonului cibernetic, pe care orice părinte ar trebui să îl cunoască, pentru a putea identifica eventualele probleme pe care le întâmpină copiii lor. La final, sunt oferite zece metode practice care să ajute la oprirea bullying-ului cibernetic.

„Deși părinților, inclusiv mie, le place să creadă că „copilul meu nu ar face niciodată așa ceva”, adevărul e că aproape orice copil poate fi implicat într-o situație delicată pentru că vrea să facă parte dintr-un grup, pentru că are un moment de judecată proastă sau pentru că este implicat într-un episod de cruzime. Este esențial să rămânem deschiși în fața acestei realități.”

Strategia 5. Dezvoltați competențe sociale și emoționale

Această strategie presupune înființarea unor programe care să le dezvolte copiilor competențele sociale și emoționale necesare pentru reducerea fenomenului bullying. Astfel de programe necesită cinci componente esențiale pentru prevenirea bullying-ului: gestionarea emoțiilor, empatia, rezolvarea problemelor și soluționarea conflictelor, asertivitatea și dezvoltarea prieteniilor.

În cadrul acestei strategii, autoarea ne vorbește și despre relațiile toxice de prietenie și cum îi putem ajuta pe copii să renunțe la astfel de prietenii. Ne oferă și câte o bibliografie pentru copii și adolescenți și pentru specialiști și părinți, care să ne ajute să dezvoltăm competențele sociale și emoționale. La final, există zece metode practice pentru dezvoltarea competențelor sociale și emoționale ale copiilor.

Strategia 6. Transformați martorii în prieteni

În acest capitol, se vorbește despre cei care sunt martori la cazurile de bullying și despre modul în care aceștia acționează – sau nu. În cele mai multe cazuri, martorii rămân doar atât: martori, fără a interveni în sprijinul victimei. De ce nu intervin martorii în situațiile de agresiune la care iau parte și cum se pot transforma acești martori în prieteni, ne povestește Signe Whitson în cadrul celei de-a șasea strategii pentru combaterea fenomenului bullying. Capitolul se încheie cu zece metode practice pentru a transforma martorii în aliați.

Strategia 7. Oferiți-le ajutor copiilor care agresează

Dacă până acum, toate strategiile prezentate i-au avut în vizor, în general, pe cei care cad victime agresiunilor, această strategie pune accent pe agresori. Autoarea explică încă de la începutul capitolului că acesta nu este menit să atragă mila față de agresori, ci doar să ne ajute să înțelegem care este mecanismul care îi determină pe agresori să recurgă la astfel de comportamente.

Autoarea ne ajută să înțelegem ce îi determină pe copii să agreseze. Printre principalele motive se numără deficiențele în gestionarea emoțiilor, deficiențe în capacitatea de a lua decizii și în stăpânirea impulsurilor, deficiențe de atașament și deficiențe ale sentimentului de apartenență și importanță.

 „Copiii crescuți în familii în care furia și frustrarea sunt exprimate prin bullying cred deseori că a-și exprima astfel sentimentele este normal.”

După ce ne oferă aceste informații, ne învață cum îi putem ajuta pe copiii care agresează. Acest lucru poate fi realizat prin folosirea intervențiilor pozitive, a unei atitudini binevoitoare, ascultarea cu atenție, oferirea de surse alternative de plăcere și asigurarea nevoilor nesatisfăcute. Capitolul are la final o listă cu zece metode practice pentru a ajuta copiii care agresează.

Strategia 8. Mențineți dialogul deschis

Ultima strategie ne învață despre ce avem de făcut atunci când aflăm despre existența comportamentului de tip bullying. Este important să luăm măsurile necesare pentru stoparea acestuia și să ne asigurăm că persoanele care pot opri acest fenomen iau în serios înștiințările despre cazurile de bullying existente. Capitolul se încheie cu o listă de zece metode practice pentru a perpetua dezbaterea.

Fenomenul bullying. 8 strategii pentru a-i pune capăt – o carte de avut în bibliotecă

Mă bucur că am aflat despre această carte și am citit-o. Totuși, nu este o carte pe care să o citești o dată și să fie suficient. Cu siguranță voi reveni la ea de câte ori voi simți că este nevoie. Consider că este o carte pe care orice părinte și cadru didactic ar trebui să o aibă în biblioteca personală și să o citească. Din păcate, fenomenul bullying este din ce în ce mai răspândit și depinde de adulți să le creeze copiilor un mediu pozitiv, favorabil pentru o creștere armonioasă.

Cartea „Fenomenul bullying. 8 strategii pentru a-i pune capăt” de Signe Whitson poate fi cumpărată de pe Libris.

16 thoughts on “Fenomenul bullying. 8 strategii pentru a-i pune capăt – Signe Whitson

  1. E remarcabil ca in beletristica a tot fost semnalat de zeci de ani fenomenul asta, numai daca ne gandim la romanul Carrie al lui Stephen King, care am impresia ca a fost primul al lui… Lucrarile profesioniste despre combaterea fenomenului se pare ca apar mult-mult mai tarziu. Dar bine ca apar! 🙂

    1. Nici cartea asta nu este tocmai noua, doar ca acum am pus eu mana pe ea. Si, din ce am vazut la final, are o bibliografie destul de cuprinzatoare, cu alte carti relevante pentru subiect. Totusi, in Romania nu cred ca se pune inca atat de mult accent pe acest fenomen. In SUA au deja legi clare privind bullyingul. Probabil la noi va mai dura ani pana vom incepe sa constientizam ca fenomenul a luat amploare si in tara noastra.

  2. Si eu vreau s-o citesc, pare foarte utila! Bullying-ul este un fenomen demn de luat in seama, a existat dintotdeauna, si pe vremea noastra, desi acum este mai accentuat, din cauza tehnologiei.

    1. Exact asta povesteste si autoarea, ca a existat dintotdeauna, dar accesul copiilor la tehnologie a accentuat problema. Sunt convinsa ca si tie ti s-ar parea interesanta si utila aceasta carte.

  3. Sunt convins ca e o carte bună pentru părinți (ca să-și facă o idee despre ce și cum).
    Dar în afară de cele opt strategii, ar fi minunat să existe și o a noua: exmatricularea imediată (temporar sau definitiv) a „ghidușului” care-i sparge nasul colegului.
    Chiar nu înțeleg de ce sistemul nostru de învățământ se codește să o aplice.
    De ce să fie lăsate în același coș și merele bune și cele putrede? E absurd.

    1. Autoarea vorbeste si despre masuri precum exmatricularea, dar considera ca este necesar sa descoperim de ce recurg copiii la bullying si sa ii ajutam sa nu o mai faca, mai degraba decat sa fie exmatriculati. Cat despre sistemul nostru de invatamant, cred ca stim deja cu totii cam cum functioneaza (si nu doar cel de invatamant). Din pacate, la noi va mai dura mult pana sa inceapa sa se ia masuri impotriva fenomenului bullying.

  4. primii care intra in contact cu hartuitorii de genul asta sunt profesorii si cred ca ar trebuie sa citeasca si ei mai multe carti din domeniu, sa inteleaga mai bine fenomenul si sa puna si in aplicare strategiile de combatere. In felul asta, copiii s-ar simti mai in siguranta la scolile publice din tara noastra.

    1. Sunt complet de acord cu tine. Profesorii chiar ar trebui sa stie despre fenomen si sa aiba o idee despre cum poate fi combatut. Problema (zic eu) este ca, la noi in tara, profesorii au atat de multa birocratie de intreprins, dincolo de orele de curs, incat rar le ramane timp sa mai si citeasca altceva decat ce le este strict necesar pentru predarea la clasa. Crede-ma, ti-o spun din surse sigure, cu mama profesoara si cu o multime de cunostinte apropiate care lucreaza in invatamant.

  5. Eva nu îmi e clar ceva – este bullying daca un copil jignește un alt copil? Am citit dar nu îmi e clar dacă un simplu “ești tot” sa zicem înseamnă bullying sau nu. Mulțumesc

    1. Conform spuselor autoarei, chiar si jignirea este considerata bullying, atunci cand se repeta in mod constant si cand are ca scop injosirea celuilalt sau stabilirea “puterii”. Deci, daca jigneste un coleg o singura data, nu este considerat bullying, dar daca o face zilnic, sau in fiecare pauza, sa zicem, atunci deja vorbim despre bullying.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d