Până la sfârșitul timpului – Raluca Alina Iorga

Un val de emoții și sentimente mă cuprind și acum, când încerc să scriu despre această carte. „Până la sfârșitul timpului” este una dintre acele cărți greu de egalat. Fără să exagerez, afirm că această carte este o capodoperă! Este scrisă într-un mod extraordinar, care te face să vezi personajele și scenele în fața ochilor, dar și să simți exact ce simt și personajele.

„Până la sfârșitul timpului” nu este doar o lecție de istorie, sau nu o simplă lecție de istorie, ci o poveste magică. O realitate transpusă într-o carte care te vrăjește de la primele cuvinte. Citind cartea, mi-am amintit de învățătoarea mea și de profesorul de istorie din școala generală. Ambii povesteau istoria cu atâta pasiune, încât nu aveai cum să nu îți placă orele de istorie. Exact așa este și cartea aceasta: îți povestește cu pasiune, te prinde în mrejele ei și te face să intri cu totul în acțiune.

Cartea aceasta se citește cu sufletul, se simte fiecare cuvânt. Am trăit-o, am plâns, m-am enervat și m-am bucurat. Este o carte care te trece printr-o succesiune de gânduri și sentimente și te ajută să înțelegi mai bine anumite aspecte din istoria țării noastre.

Cartea este scrisă întâi la persoana întâi, din perspectiva Ei, fata care va lua parte la întreaga acțiune, din umbră. Pe parcurs, acțiunea este povestită la persoana a treia, mai precis, acea parte a cărții care ne oferă o veritabilă lecție de istorie.

Începutul poveștii

La începutul cărții „Până la sfârșitul timpului”, Ea, împreună cu Rareș, Alina și Daniel merg la Sighișoara. Alina este cea mai bună prietenă a Ei, iar Daniel este iubitul Alinei. Ea este îndrăgostită de Rareș, dar el nu pare să îi acorde mai multă atenție decât unei simple prietene. Ajunși la Sighișoara, Ea își îmbracă rochia de epocă iar, în momentul în care se admiră în oglindă, de dincolo de sticlă pare să o privească o altă femeie – una venită din timpuri străvechi. După scurt timp, pleacă împreună cu prietenii în Sighișoara, să ia parte la Festivalul Medieval.

La un moment-dat, ea se desparte de prietenii ei și urcă la cetate. Acolo are parte de o experiență inedită. În fața ei apare Vlad, domnitorul Țării Românești. După ce îi spune că are nevoie ca sufletul lui să fie salvat, îi oferă Medalionul Dragonului și o sfătuiește să nu se încreadă în nimeni, să nu spună nimănui ce misiune are. De îndată de el dispare și Ea începe să coboare, umbre și spirite necurate încep să o urmărească. Așa cum însuși Vlad a avertizat-o, lumea ei este total schimbată, iar ea are puterea de a vedea sufletul oamenilor prin intermediul ochilor lor.

Ea începe să caute informații despre Vlad, în încercarea de a-l ajuta. Așa ajunge la ruinele Cetății Domnești. De acolo, începe să i se desfășoare în fața ochilor istoria. Și astfel, prin ochii Ei, și cititorul devine părtaș la scenele desprinse din istoria noastră. Din acel moment, cartea povestește parcursul lui Vlad din copilărie și până în momentul final, al morții.

Facem cunoștință cu Vlad

Vlad, ca și copil, este ținut prizonier la turci, împreună cu fratele său, Radu. Însă, în timp ce Radu este apropiat de Mehmed, fiul Sultanului Murad II, Vlad refuză să li se supună turcilor. Moartea tatălui și fratelui său, Mircea, naște sentimente de răzbunare în gândul lui Vlad.

Citind, aflăm cum Vlad a luat tronul Valahiei și vedem toate luptele pe care le-a dus. Descoperim trădările care i-au marcat, într-un fel sau altul, viața. Totuși, dincolo de cei care îi voiau doar răul, Vlad a avut alături și persoane care l-au ajutat, l-au sprijinit și l-au înțeles. I-a avut întotdeauna alături pe Cristian, unul dintre căpeteniile lui, părintele Ioan și boierul Dobrița.

„- Nu, părinte! Eu, cu mâinile mele, îi voi face să plătească pentru moartea lor. Să treacă un timp, să îmi adun oameni de încredere și atunci să vezi! Nimeni și nimic nu-mi va sta în cale. Iar tu, Cristiane, vino! Stai lângă mine! Tatăl meu a avut un motiv întemeiat pentru care l-a ales pe tatăl tău să-i fie oștean de încredere. Tu mi-ai dovedit dragostea și loialitatea. Pentru asta tu vei fi omul meu de încredere!”

Până la sfârșitul timpului – o frumoasă poveste de dragoste

Vlad își iubește țara mai presus de orice și, totuși, în sufletul lui mai este cineva: Ana, fiica boierului Dobrița. Ana este pe punctul de a fi dată de soție lui Grigoraș Albu, fiul celui mai mare dușman al lui Vlad. Deși nu este de acord, Vlad se simte nevoit să accepte, dar nu încetează să caute o cale pentru a împiedica această căsătorie. Astfel, singura cale este de a-i spune Anei ce simte pentru ea. Sentimentele îi sunt împărtășite, iar Vlad decide să se căsătorească cu ea doar în fața lui Dumnezeu, fără să știe nimeni, decât familia ei, Cristian cu soția Maria – care este și cea mai bună prietenă a Anei – și părintele Ioan, cel care oficiază slujba. Secretul trebuie păstrat, din motive politice. Împreună cu Ana, Vlad are doi copii – Elena și Mihnea.

„Vlad nu era nicăieri și totuși era peste tot. Era în apele care fugeau de el, era în grânele arse, era în praful care îl îneca, era în soarele care îi ardea pielea, era în vulturii care se roteau deasupra celor douăzeci de mii de leșuri, era în pădurile întunecate ce păreau că ascund cele mai groaznice duhuri de la facerea lumii, era în tot. Vlad era Valahia.”

Cei doi se căsătoresc, iar iubirea lor pare să învingă orice. Însă momentul de cumpănă apare atunci când regele Matei al Ungariei îi propune lui Vlad să se căsătorească cu Ilona Szilaghy, iar în schimb el îi va trimite o oaste pentru a se putea apăra de armata turcilor. Aparent, Vlad acceptă logodna, dar face tot posibilul pentru a amâna momentul, în speranța că războiul cu turcii va fi câștigat, iar el va putea refuza căsătoria cu Ilona și anunța căsătoria cu iubirea lui, Ana.

Luptele lui Vlad

Ne este descrisă în detaliu campania împotriva turcilor conduși de Mehmed. Întreaga scenă este povestită extraordinar, ea desfășurându-se în fața ochilor cititorului, precum un film. Deși valahii conduși de Vlad înving oastea lui Mehmed, lucrurile nu se opresc aici. După un timp, Vlad o pierde pe Ana, ca mai apoi, el să fie capturat și dus în Ungaria, unde este aruncat în temniță, acuzat de trădarea lui Matei.

„- E de ajuns gândul ca să îi înnebunească. Vor refuza să mai facă un pas. Cum îi voi putea ține în formație ca să ajung să mă lupt cu diavolul acela? Îmi pune capcane pe drum! Sapă gropi și le acoperă cu crengi și frunze ca să îmi rănească oamenii și animalele în hăurile acelea, a ars tot ce se putea, a otrăvit toată apa, iar acum să aflu că îmi îmbolnăvește și armata? Și noi ce facem? Stăm și ne uităm?”

Regele Matei își joacă însă bine cărțile. Alimentat de modul în care Vlad îi pedepsea pe trădători și dușmani, Matei împrăștie zvonuri despre Vlad. Astfel, întreaga lume vuiește despre Vlad Dracula – văzut ca un demon de toți. Treptat, însă, Matei încearcă să îl îi ofere lui Vlad sentimentul de siguranță. Chiar dacă nu are încredere în Matei, Vlad se preface că îl crede și este de partea lui. Iar pentru a-și putea recâștiga tronul Țării Românești, Vlad este nevoit să accepte căsătoria cu Ilona.

Finalul

Ilona este îndrăgostită de Vlad din copilărie, iar mult-așteptata căsătorie o bucură peste măsură. Însă, atunci când află că sufletul lui aparține Anei chiar și după 13 ani de când Ana a murit, Ilona își promite că va face totul pentru a-l face pe Vlad să o uite pe marea lui iubire. Împreună cu Ilona, Vlad are doi băieți.

Îl vedem pe Vlad cum revine în Transilvania și reușește să învingă armata lui Basarab Laiotă, dar își vede și sfârșitul, la încheierea luptei. Momentul acesta a fost unul dintre cele mai încărcate emoțional, din întreaga carte – deși, trebuie să recunosc, au mai fost câteva care m-au făcut să plâng. Nu vă spun ce urmează după acest moment, va trebui să descoperiți singuri.

Până la sfârșitul timpului – o carte de suflet și pentru suflet

Întreaga poveste a fost o experiență deosebită, un pas în trecut, imposibil de uitat. Este o carte care m-a marcat în toate modurile posibile. Am înțeles toate motivele lui Vlad de a folosi metodele crude, care i-au adus bine-cunoscuta denumire de Vlad Țepeș. Am suferit pentru toate răutățile și trădările descrise în carte și m-am bucurat pentru iubirea dintre el și Ana – o iubire care trece barierele timpului, ale vieții și morții. De cealaltă parte, Ilona a fost o apariție pe care am urât-o din prima clipă. Ilona mi s-a părut o femeie lipsită de suflet, interesată doar de propriile dorințe și capabilă de orice pentru a-și atinge scopul. La fel, i-am detestat pe Matei, Radu și Mehmed, care au profitat de putere pentru a juca lumea pe degete.

„- Ai făcut prea multe lucruri bune ca lumea să își amintească de hârtiile astea. Ai să vezi că, peste câțiva ani, nu va mai ști nimeni de ele.

– Oare, părinte? Tare îmi e teamă că peste ani, doar de asta își vor aduce aminte. Că vor uita tot binele pe care l-am făcut. Așa e natura omului: să își amintească relele mai înainte de orice bine făcut.”

„Până la sfârșitul timpului” este o carte pe care fiecare ar trebui să o aibă în bibliotecă și să o citească. Din suflet vă recomand această carte, veți avea parte de o lectură fabuloasă!

Raluca, îți mulțumesc pentru experiența inedită!

Cartea „Până la sfârșitul timpului” de Raluca Alina Iorga poate fi achiziționată de pe Libris.