Gânduri la final de SuperBlog 2018

Vă spuneam la începutul lunii septembrie că a sosit momentul pentru o nouă provocare și anume, să particip la SuperBlog 2018. Spuneam atunci că dintr-un impuls de moment, am luat această decizie. Dacă la început nu știam cât de bună a fost decizia de a participa la o competiție de blogging creativ, vă spun că nici azi nu sunt cu mult mai lămurită, dar sunt sigură de un lucru: a meritat!

De ce? În primul rând, pentru că am avut ocazia să cunosc și alți oameni și să descopăr bloggeri talentați. Dar, mai mult decât atât, competiția mi-a dat ocazia să leg prietenii mai strânse cu două dintre bloggerițele pe care deja le consideram prietene – Claudia Vasilache și Cătălina Coman. (Fetelor, fără voi, nu știu dacă reușeam să duc competiția la bun sfârșit! Vă mulțumesc!) Deși vorbisem cu Claudia și înainte de competiție, îndrăznesc să afirm că aceste 2 luni ne-au apropiat și ne-au ajutat să ne cunoaștem mai bine. Chiar mă gândeam la un moment-dat, pe măsură ce competiția se apropia de final, că îmi vor lipsi discuțiile cu ea – amândouă avem lucrul nostru, proiectele care ne țin ocupate toată ziua. Dar Claudia a venit cu soluția salvatoare – am devenit colaboratoare pentru blogul ei, Lecturi și Arome – și acum vorbim în continuare în fiecare zi, exact ca pe parcursul celor 2 luni de SuperBlog 2018.

Acum, că am ajuns la final, vă pot spune contextul inițial în care am decis să particip la competiție. Eram proaspăt mutată cu soțul și fetița în alt oraș – orașul meu natal, de altfel, stăteam încă la mama și aveam casa în renovare atunci când am scris articolul prin care îmi anunțam participarea la SuperBlog 2018. Discutând cu soțul meu, mi-a zis că va fi în regulă, vom reuși să ne mutăm în noua noastră casă până la 1 octombrie, când avea să înceapă competiția, astfel că voi putea scrie liniștită, fără să mai alerg de la apartament la casă. Nu am reușit să ne mutăm până la jumătatea lunii noiembrie, când competiția se apropia deja de final. Așadar, provocarea a fost cu mult mai mare decât m-am gândit inițial.

Ce mi-am propus și cum a ieșit

Fiind la prima mea participare la o competiție de blogging, am avut emoții și îndoieli, deopotrivă. Știam că participă unii dintre cei mai buni bloggeri și nu o dată m-am întrebat ce am avut în cap când m-am înscris. Astfel, mi-am propus două lucruri și unul bonus, opțional:

1. Să duc competiția la final, scriind la toate probele obligatorii.
2. Să termin competiția în top 50.
3. Bonus – să câștig măcar o mențiune la una dintre probe.

Am reușit tot ce mi-am propus:

1. Am scris la toate probele obligatorii.
2. Am încheiat competiția pe locul 27 în clasamentul general final.
3. Am câștigat locul 2 la una dintre probe.

Poate o să vi se pară că locul 27 este nesemnificativ, dar pentru mine, este excelent. O să vă explic de ce, spunându-vă câteva date despre participarea la SuperBlog 2018.

• SuperBlog 2018 a fost ediția aniversară de 10 ani
• S-au înscris 175 de bloggeri, dintre care 156 au scris la cel puțin o probă
• Au fost 66 de finaliști, adică participanți care au scris la toate probele din competiție
• Competiția s-a desfășurat pe durata a două luni
• Au existat 26 de probe, fiind anunțată câte o probă nouă în fiecare luni, miercuri și vineri din cele 2 luni

Articole și punctaj

Poate sunteți curioși să aflați cum au fost punctate articolele mele. Așadar, vă las aici lista cu toate articolele și notele obținute la fiecare. (Dacă apăsați pe titlul articolului, îl puteți citi.)

10 piese vestimentare necesare în garderobă – 95

Cel mai romantic city break alături de Christian Tour – 82

În noua mea bucătărie, gătitul este pasiune! – 97

Să vezi, ca să crezi! Testimonialul video și puterea lui. – 96

Artă și inginerie pentru o casă de vis – 89

Cum să devii independent financiar în câțiva pași simpli – 97

Cea mai bună îngrijire pentru BMW – 95

Cu multă creativitate, te bucuri de profitabilitate! – 92

Soluții informatice pentru afacerea HoReCa = clienți mulțumiți – 85

Am nevoie de o aventură în viața mea. Mergem în safari! – 95

Să ai un blog e aventură! Să vă spun povestea mea. – 87

7 zile cu o pereche de jeans. Cum să creezi 7 stiluri diferite – 96

Fie iarna cât de grea; ai căldură-n casa ta! – 96

Pledăm pentru sănătatea copiilor noștri – 95

Japonia este Exact țara pe care o vom vizita! Cu Exact Travel Club! – 99

Un halat colorat = un pacient relaxat – 93

Visul american e la un pas distanță, cu vacanțele speciale Work and Travel – 92

Lista mea de dorințe fashion pentru Black Friday – 95

Revelion însorit în Singapore cu Christian Tour – 87

Hai să ne căsătorim! Vreau o nuntă perfectă, la Royal Boutique Hotel Poiana Brașov! – 95

În ciuda poluării, frumusețea are Farmec – 93

Caut un acoperiș pentru casa mea de vis – 95

Participă la Bursa Binelui. Fă bine tot timpul anului – 97

Sfaturi pentru ținuta aleasă la prima întâlnire – 96

Ziua perfectă începe cu Hurom – 99

De-aș fi Omul-Păianjen pentru o zi – 94

Am încheiat competiția cu un total de 2432 de puncte. Cea mai mare surpriză a venit la cea de-a cincisprezecea probă, unde articolul mi-a adus 99 de puncte și un frumos loc 2. Este adevărat că, de îndată de am văzut că avem ca temă să scriem despre Japonia, am știut că asta va fi proba mea preferată din întreaga competiție. Dacă citiți articolul, veți descoperi și de ce.

Am avut câteva probe la care punctajul m-a adus imediat sub limita premiilor, dar este în regulă, pentru mine a fost un sentiment înălțător să știu că am fost punctată atât de aproape de câștigători.

De asemenea, am avut o probă care a fost notată cu doar 73 de puncte. În urma contestației, am mai primit 14 puncte în plus. Ce m-a deranjat la această jurizare a fost faptul că au argumentat nota inițială ca fiind mică din cauză că nu au observat link-urile obligatorii din articol. Apoi, au zis că m-au depunctat la partea de gramatică. De asemenea, la încă o contestație a fost argumentată nota ca fiind scăzută pentru greșelile de gramatică. Ar fi perfect în regulă și zău că aș înțelege asta, pentru că nu consider că sunt perfectă, deși mă străduiesc, dar au fost probe la care articolele câștigătoare avea greșeli încă din prima propoziție – greșeli evidente, care sar în ochi. Și totuși, unele articole de acest gen au fost notate cu 100 de puncte.

Tocmai pentru că uneori se pot face greșeli în jurizare, cum a fost și în cazul meu, contestațiile sunt extrem de utile. Totuși, mi se par foarte puține cele 3 contestații pentru totalul de 26 de probe.

Sunt conștientă că noi, superbloggerii, putem fi dificili uneori și așteptăm prea multe explicații, dar ar fi extrem de util, zic eu, dacă s-ar putea explica la fiecare probă cum a fost dată nota inițială. Consider că, din moment ce există un barem de notare, acesta ar trebui respectat și ar fi ideal dacă, alături de notă, am primi și punctajul defalcat, în funcție de acest barem.

Gânduri la final de SuperBlog 2018

Au fost două luni lungi și grele, uneori epuizante. Am avut și momente când m-am întrebat de ce mai scriu, de ce am ales să particip și dacă nu ar fi mai bine să mă las de competiție și să îmi văd de ale mele. Dar, de fiecare dată când mă gândeam la asta, îmi aminteam că primul meu scop la înscriere a fost să duc competiția la final, indiferent de notele pe care le voi lua și de cât de greu mi-ar fi să scriu.

Cerințele probelor nu au fost întotdeauna ușoare și au fost probe la care nu am fost deloc sigură că am înțeles bine ce se cere. Totuși, consider că avantajul meu a fost că sunt obișnuită să scriu articole la cerere, pe baza unor cerințe specifice. Un alt atu al meu a fost că scriu destul de repede, astfel că am reușit să împac bine competiția cu timpul meu, de altfel destul de limitat.

Nici pentru organizatori nu trebuie să fi fost mai ușor decât pentru noi. Claudia Pătrașcu și Albert Budica au fost și ei super-ocupați în această perioadă și ne-au mai avut și pe noi, superbloggeri, cârcotași uneori, pe capul lor. Grupul dedicat, de care Claudia se ocupă excepțional, aș spune, a fost o oază de informație pentru noi. Atât Claudia, cât și unii sponsori, au stat la dispoziția superbloggerilor care au avut întrebări sau au cerut lămuriri suplimentare. La Claudia am apelat și eu, în privat, de câteva ori și mi-a răspuns de fiecare dată cu promptitudine. Pentru asta, mulțumesc! Și, mai ales, felicitări pentru organizare, implicare și devotament!

De câteva ori (a se citi suficient de multe ori) m-am întrebat dacă voi mai participa vreodată la SuperBlog. Adevărul este că nu știu. La această ediție m-am înscris din impuls și sunt convinsă că tot impulsul va fi cel care mă va determina să mai particip sau nu și la alte ediții. Aș spune că da, pentru că este ca un drog de care devii foarte repede dependent. Pe de altă parte, nu sunt convinsă că timpul și efortul merită, într-adevăr, punând în balanță cu satisfacțiile și beneficiile obținute.

Dar, de un lucru sunt sigură: nu regret deloc că am participat la SuperBlog 2018!