De vorbă cu Silviu Iliuță

Bună. Îți mulțumesc că ai acceptat să răspunzi câtorva întrebări.

1.  
   

   Ce te-a determinat să scrii seria „Cronicile unui bărbat”?

Habar nu am avut că scriu o serie. M-am pus într-o seară la calculator și am scris, nu mă întreba de ce. Încă mai am mustrări de conștiință că din cauza mea se taie niște copaci.

2. Ce consideri că este succesul literar?

Cred că este atunci când în afară de mama ta și de tatăl tău, care ți-au cumpărat cartea de nevoie, vine și vecinul de la etajul doi și îți cere un exemplar.

3. Care consideri că este cea mai bună metodă de promovare a cărților?

Din gură în gură.

-Bă, ai citit cartea ăluia? E nebun, nu prea ințelegi nimic din ea, da’ râzi și plângi de mori. Să o iei că pe a mea nu ți-o dau!

4. Care consideri că sunt cele mai mari obstacole care apar în calea celor care își doresc să devină autori?

Frica. Frica de a scoate public ce ai în sertar. Sunt absolut convins că 99% dintre cele mai bune cărți ale lumii nu au fost publicate vreodată.

5. Există un mesaj ascuns în cărțile tale, pe care speri să îl descopere cititorii?

Sunt foarte multe mesaje ascunse. Pe unele le-am ascuns atât de bine, încât nici eu nu le mai găsesc.

6. Care crezi că este motivul pentru care nu mai citește lumea cărți?

Lumea stă pe internet mult mai mult. Uneori constat că și acolo e prea mult scris pentru lume. Că ar trebui mai mult poze. De aceea există Instagram. Cred că îin curand și pozele vor fi prea mult și atunci va apărea o aplicație care să îți citească dimineața: X a pus o poză cu munte, Y e la sală, Z iar a postat o pisică.

7. Ce fel de coperte consideri că atrag cel mai bine cititorii?

Depinde de carte. În general atrag copertele cu fluturi mulți, fetele visează fluturi. Dacă e o carte XXX trebuie să fie un fluture agățat de grindă, cu cătușe la mâini și sutien de piele, iar celalalt flurure să îl bată cu biciul peste aripi.

8. În ce măsură consideri că recenziile au o influență asupra cititorilor?

O recenzie haioasă sau intensă poate aduce cititori. O recenzie seacă îi alungă.

9. Cum și cât de mult pot rețelele de socializare să influențeze vânzările de carte?

Decisiv, cel puțin în România. Suntem în epoca în care cărțile autorilor de pe internet, chiar dacă nu ajung în librării, se vând mult mai bine decat ale monștrilor sacri. Periodic, șterg de praf o carte dintr-o librărie din București. E pe acel raft de 10 ani și nu o mai atinge nimeni altcineva. Las semne, știu exact asta. Vreau să văd dacă peste 40 de ani va fi în aceeași poziție, în raft. Patronii de librării sunt total depășiți de situație, unii dau faliment și se întreabă de ce. Nu reușesc să țină pasul cu vremurile.

10. De ce consideri că unele cărți nu se vând, deși sunt bune, iar altele au vânzări foarte mari, cu toate că poate nu sunt chiar atât de bune?

Cărțile bune se vor vinde întotdeauna mai prost decât maculatura. Așa e peste tot, așa a fost mereu. Umple o carte de sex, fără urmă de umor sau logică, și vei avea succes.

11. Dacă ai putea alege o persoană reală, a cărei biografie să o scrii, care ar fi aceea?

Am ales-o deja: eu. Și, pentru că nu mi-au plăcut multe lucruri de la mine, mi-am combinat persoana cu a altora din jur.

12. Care este ultima carte pe care ai citit-o și când a fost aceasta?

Vânătorii de Zmeie-Khaled Hosseini, am recitit-o.

13. Care este cea mai mare calitate a ta? Dar cel mai mare defect?

Cea mai mare calitate a mea este că nu îmi pasă de defectele mele. Cel mai mare defect e același.

14. Spune-ne un lucru interesant – și neștiut până acum – despre o carte de a ta.

Una dintre cărți a ajuns într-un trib din Brazilia. Fata care a cumpărat-o le citește seara din ea, traducându-le. Astept poze.

15. Povestește-ne o întâmplare amuzantă pe care ai trăit-o de când ai publicat, legată de viața de autor.

Nu am o viață de autor, adică nu mă simt unul. Sunt doar un mâzgălitor și nu spun asta din falsă modestie. Mă distrez, de aceea scriu. Mi-a plăcut când am cunoscut un om, am vorbit cu el o oră, apoi m-a întrebat:

-Cum ziceai că te cheamă?

-Silviu Iliuță!

-Bă, tu ești ăla care a scris cărțile de le citea nevastă-mea! Am vrut să zic că ești la fel de tâmpit ca el!