„Am găsit un titlu” – Silviu Iliuță
Deja știți cu toții că mi-a plăcut „Toate titlurile bune au fost date”, primul volum al seriei „Cronicile unui bărbat”, de Silviu Iliuță. Ei bine, nici cel de-al doilea volum al seriei, „Am găsit un titlu”, nu s-a lăsat mai prejos. Să citesc această carte a fost o relaxare, o evadare din rutină și de la problemele cotidiene.
Cartea „Am găsit un titlu” continuă poveștile începute în primul volum. Însă dacă în primul volum, am avut și momente mai emoționante sau chiar triste, în cel de-al doilea volum, autorul ne răsfață cu porții zdravene de râs. Comicul personajelor și al situațiilor atinge cote maxime în această carte – sau poate doar așa mi s-a părut, dar vă asigur că m-am distrat copios în timpul lecturării acestei cărți.
Reîntâlnim personajele din primul volum și aflăm poveștile lor de viață, fie din trecut, fie în continuarea poveștilor de dinainte. Însă în cea mai mare parte, accentul este pus pe relația dintre Silviu și Amy. Spre deosebire de prima carte, în care am aflat cum a început relația lor, acum suntem martori la nunta dintre cei doi și cunoaștem mai bine familia fiecăruia.
„Domnul Colonel, tatăl iubirii mele, a descins într-o minunată zi de toamnă în micuța noastră mansardă. Avea exacta aerul lui Mihai Viteazul când a intrat în cetatea Alba Iulia.”
„— Mă bucur că îți place, Tati-Bubu-Meu
Îi zicea „tati”?! Individul acela cu suflet de artist, dar scorțos din cap până-n picioare era „Tati-Bubu-Meu”? Era ca și cum l-ai lua pe Hitler de fălci și i-ai zice: „Da’ ce mai face Adolfel-dolofănel-micuț? A păpat azi orezelul?”
Am reușit să mă abțin și am zâmbit doar pe jumătate. La prima privire a lui Mihai Voievod mi-a trecut și semizâmbetul.”
Nunta lui Silviu
Încă înainte de a-i anunța pe părinții Ameliei despre planurile de nuntă, cei doi tineri sunt nevoiți să le dea acestora o veste mare: vor deveni bunici de gemeni. Dar cum va reuși Silviu să îi spună Colonelului că fiica lui este însărcinată, când acesta are o cu totul altă imagine despre ea?
„Părinții Ameliei au urcat în tren, iar eu urlam la ei de pe peron:
— Știți, e însărcinată!
Dar tocmai atunci a pornit locomotiva.
— Nu vrem apă plată! Noi bem de la robinet, a strigat mama Ameliei.
— Nu, doamnă! Facem bebe, e în burtică!
— Dacă ni se face fomică, luăm ceva de la vagonul restaurant, e în regulă!”
Dar știți cum se spune, nu? Roata se întoarce! Și uite cum Silviu devine și el tatăl unei fete, care ajunge și ea la adolescență și vine momentul să aibă un „boyfriend”. Deviind puțin de la subiect, o să vă spun că în timp ce citeam această parte a cărții, deja începeam să mi-l imaginez pe soțul meu, pe când va fi și fetița noastră adolescentă. Acum, revenind la subiect, unul dintre cele mai delicioase momente din carte este acela în care Silviu conștientizează că anii au trecut, iar copiii lui sunt acum la vârsta la care încep să fie interesați de sexul opus.
„— Ce căutai acolo lângă lift, tânguindu-te și cu mâinile la ureche?
Am simțit un imbold de a spune cuiva ce mă apasă. Dacă mai țineam în mine, explodam!
— Fata mea e în casă, în pat.
— Aoleu! Trebuie să fie… grav! mă ironizează.
— Adică nu e în pat. E în casă cu primul ei iubit. Patrick. Un Bon Jovi împerecheat cu un cocker spaniel.”
Căprioara
Dar nici pentru Silviu lucrurile nu sunt tocmai liniștite. Trecut cu puțin de 40 de ani, Silviu este într-o etapă mai dificilă pentru orice bărbat. Își iubește soția, aș spune chiar că o adoră, dar chiar și așa, nu poate rămâne indiferent când în bloc se mută „Căprioara”. Silviu și Amy o cunosc pe fată de când era copil, dar acum apare ca o femeie cu adevărat atrăgătoare. Va reuși Silviu să reziste tentației, sau va cădea în mrejele frumoasei „Bambi”?
Abia aștept volumul al treilea, să aflu finalul poveștilor prezentate.
Mulțumesc echipei Bookzone pentru exemplarul oferit.
Cartea „Am găsit un titlu” de Silviu Iliuță poate fi cumpărată de pe site-ul Bookzone.
Dacă nu aveți nici primul volum, puteți achiziționa pachetul „Cronicile unui bărbat”, cu transport gratuit.
Foarte interesantă recenzia, felicitări Eva!
Multumesc!
Mi-a plăcut tare mult cartea! Familia lui m-a amuzat teribil!
Da, este o carte relaxanta si la care am ras mult.